Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A te atașa de gândurile negative și a acționa conform acestora este una dintre cele mai comune bariere în calea unei vieți relativ fericite și productive. Dacă permiți acestor gânduri să rămână prea mult timp, ele vor reuși să-ți fure pacea și bucuria de fiecare zi. Pur și simplu, vei fi mereu dezamăgit și frustrat. Aceste gânduri sunt alimentate în primul rând de mintea ta, care deschide ușa negativității. Într-un sens foarte real, ești ceea ce gândești – nu poți schimba nimic dacă nu-ți poți schimba gândirea.
Dar poți schimba felul în care gândești! Și, când schimbi modul în care gândești, poți stăpâni treptat un nou mod de a fi.
Este timpul să iei o pauză de la negativitate
Există 5 modele comune de gândire negativă, împreună cu câteva metode eficiente pentru a rupe aceste tipare și a face loc vocii interioaeă.
Oamenii negativiști spun despre ei că sunt realiști. Bineînțeles, oricine are o credință puternică crede că este realist.
Afirmația „a fi realist” este comună cinicilor de pretutindeni. Și într-un fel este corect. Dar negativismul determină mintea umană să renunțe la orice - să nu încerce nici măcar sau să depună un minim de efort, influențând astfel rezultatul final. Previziuni auto-împlinite ca aceasta se întâmplă cu adevărat. Cercetările sugerează că, în unele cazuri, ceea ce credem despre sănătatea noastră poate avea mai multă influență asupra duratei de viață decât sănătatea noastră fizică reală.
De ce ne facem rău singuri
Gândirea negativă, așteptarea de ceea ce este mai rău, observarea dezavantajului situațiilor pozitive și chiar așteptarea eșecului, toate transmit un fel de poliță de asigurare emoționalăi. Se întâmplă în subconștient ceva de genul: „Dacă mă aștept la o catastrofă, atunci nu voi fi la fel de dezamăgit când va avea loc”.
Gândurile negative ne pot afecta chiar și atunci când viața merge relativ bine. De exemplu, gândul „Este mult prea bun pentru a rezista!” face rapid ravagii într-o situație pozitivă. Gândirea negativă distorsionează percepția noastră asupra realității, adesea în mod constant pe parcursul întregii noastre vieți.
1. Acele gânduri care ne fac să exagerăm lucrurile negative (și să le minimizăm pe cele pozitive)
„Dacă se întâmplă ceva negativ în mod neașteptat, îl generalizez excesiv? Îl văd ca aplicandu-se la orice și fiind permanent, mai degrabă decât compartimentându-l într-un loc și timp definite?”
De exemplu, dacă cineva te respinge sau te refuză pentru o întâlnire, răspândești negativitatea dincolo de acea persoană, spunându-ți: „Nu mă pricep la relații – nu imi iese niciodată, niciodată. ” Dacă pici un examen, îți spui: „Ei bine, am picat acel examen; Nu sunt mulțumit de asta, dar voi studia mai mult data viitoare”? Sau o generalizezi excesiv spunându-ți că „nu ești suficient de inteligent” sau „incapabil să înveți”?
Gândirea negativă ne împiedică să vedem și să experimentăm rezultate pozitive chiar și atunci când acestea se întâmplă des. Este ca și cum ar exista un bloc mental special care filtrează toate aspectele pozitive și lasă doar date care confirmă părtinirile negative pe care le avem. Așa că fă tot posibilul să te surprinzi, începând de astăzi.
A fi capabil să distingi între negativitatea pe care o imaginezi și ceea ce se întâmplă de fapt în viața ta este un pas important către o viață mai fericită și mai sănătoasă.
2. Acele gânduri care ne motivează să ignorăm zonele gri dintre extremele vieții
Viața pur și simplu nu este neagră sau albă - 100% din asta sau 100% din asta - totul sau nimic. Gândirea în astfel de extreme este o cale rapidă către mizeria zilnică, pentru că, practic, consideră orice situație care nu este perfectă ca fiind rea. De exemplu:
Deoarece 99% din toate situațiile din viață sunt mai puțin decât perfecte, gândirea „totul sau nimic” tinde să ne facă să ne concentrăm asupra aspectelor negative - dramă, eșecuri și scenariile cele mai defavorabile. Catastrofele apar ocazional dar, spre deosebire de ceea ce poți vedea la știrile de seară, cea mai mare parte a vieții se petrece într-o zonă cenușie.
3. Acele gânduri care ne fac să căutăm semne negative la alții
Negativitatea ne face să sărim rapid la concluzii negative despre necunoscut, care pot fi dăunătoare în relațiile noastre. Suntem provocați să interpretăm ceva ce o altă persoană face ca fiind negativ, chiar și atunci când nu ni s-a oferit absolut nicio indicație despre ceea ce gândește cealaltă persoană. De exemplu, „Ea nu a sunat, așa că nu vrea să vorbească cu mine” sau „El a spus asta doar ca să fie drăguț, dar nu gândește cu adevărat”. Când ajungem la astfel de concluzii, doar ne provocăm nouă și altora dureri inutile, stres și frustrare.
Dacă cineva spune un lucru, nu presupune că vrea să spună altceva. Dacă nu spune nimic, nu presupune că tăcerea are o conotație negativă ascunsă. Atribuirea unui sens unei situații înainte de a avea întreaga poveste te face mai probabil să crezi că incertitudinea pe care o simți (bazată pe lipsa de cunoaștere) este un semn negativ.
Pe de altă parte, a renunța la atribuirea unui sens unei povești incomplete ajută mintea să-și depășească tiparele de gândire negative. Când gândești pozitiv sau pur și simplu mai clar despre fapte, vei putea evalua toate motivele posibile la care te poți gândi, nu doar pe cele negative. Cu alte cuvinte, vei face mai multe: „Nu știu de ce nu a sunat încă, dar poate... este de fapt extrem de ocupată la serviciu astăzi.”
4. Acele gânduri repetitive
Pentru a-ți schimba tiparele de gândire este de ajutor să ai o înțelegere clară a motivelor. Când în mintea ta apare un gând negativ familiar, în loc să-l ignori, acordă-i mai multă atenție și apoi înregistrează-l pentru evaluare ulterioară. De exemplu, dacă stai la birou și te surprinzi că rumegi despre ceva negativ, întrerupe-te și notează imediat. Scoate-ți acel gând din cap și scrie pe hârtie - doar o scurtă propoziție sau două care descrie sincer gândul specific care te deranjează în prezent:
„Nu sunt suficient de bun pentru jobul pentru care aplic deoarece nu am suficientă experiență.”
Apoi, identifică ce a declanșat gândul. Din nou, fii scurt și specific:
„Sunt nou în acest domeniu și, prin urmare, mă simt în afara zonei mele de confort în majoritatea zilelor.”
Acest proces de evaluare a gândurilor negative și a declanșatorilor ajută la aducerea unei conștientizări sănătoase și obiective asupra surselor tiparelor tale de gânduri negative, ceea ce îți permite să-ți schimbi mentalitatea și să faci următorul pas pozitiv înainte.
5. Acele gânduri despre a nu fi niciodată „suficient de bun”
Toate călătoriile de schimbare pozitivă încep cu un scop și determinarea necesare pentru a-l atinge. Ce crezi că se întâmplă când ești prea hotărât sau prea obsedat de un scop? Începi să cultivi o altă credință: cine ești acum nu este suficient de bun.
Trebuie să te accepți așa cum ești și apoi să te angajezi în creșterea personală. Dacă crezi că ești deja „perfect”, nu vei depune eforturi pozitive pentru a crește. Dar, să te critici în mod constant este la fel de contraproductiv precum să nu faci nimic, pentru că nu vei putea niciodată să construiești noi schimbări pozitive în viața ta atunci când te concentrezi obsesiv asupra defectelor.
Cheia este să-ți reamintești că ești deja suficient de bun; ai nevoie doar de mai multă practică. Schimbă-ți mantra din „Trebuie să fiu mai bun”, în „Voi face tot ce pot astăzi”. A doua mantră este mult mai eficientă deoarece te indeamnă sa acționezi pozitiv in orice moment, acceptand simultan realitatea că un efort poate sa nu fie perfect.
A fi capabil să distingi între efortul sănătos și autocritică este un pas extrem de important către o viață mai fericită și mai reușită, potrivit marcandangel.com.
